CUM TRAIM

Acasa    Cum murim

 

CUM MURIM

Orice creştin care are în îngrijire un bolnav, netransportabil, se cuvine să cheme preotul acasă pentru a-l împărtăşi grabnic. Să nu aştepte până când bolnavul nu mai poate vorbi, devine inconştient, sau intră în comă, când preotul nu-i mai poate administra Sfintele Taine.

Citirea stalpilor:

În zilele de până la înmormântare, preotul este chemat de familie, de regulă după amiaza sau seara, pentru a săvârşi "slujba stâlpilor". Această slujbă este o rugăciune scurtă pentru sufletul celui răposat, la care se adaugă citirea unor părţi din cele patru Evanghelii. Pentru aceasta, se pregăteşte din vreme o căţuie în care se aprinde cărbune şi se pune tămâie, care este dată la vremea cuvenită preotului pentru a tămâia trupul mortului.

Randuiala inmormantarii:

Biserica savarseste randuiala inmormantarii doar celor care urmeaza sa fie ingropati. Pentru familiile care decid incinerarea celui decedat, putem sa facem un parastas de pomenire, in ziua incinerarii sau in Duminica imediat urmatoare. Randuiala inmormantarii se savarseste fie la casa funerara, fie in biserica in functie de posibilitati si de imprejurari. Este de dorit ca atunci cand suntem in situatia data sa luam legatura cu preotul paroh pentru a stabili care este cea mai bun solutie.

Din ce in ce mai mult, sunt crestini care aleg sa incinereze pe cei dragi, necunoscand implicatiile care decurg din aceasta decizie. Exista intotdeauna solutii la indemana daca dorim cu adevarat sa le gasim. Spre exemplu, un loc de veci in afara Montrealului, este cu mult mai ieftin decat o incinerare.

Este nevoie doar sa deschidem ochii si sa nu ne lasam inselati de aparente.

Zilele randuite pentru pomeniri dupa inmormantare:

- la 3 zile după moarte - întru nădejdea învierii şi amintirea ridicării din mormânt a Mântuitorului în a treia zi și a faptului că atunci începe putrezirea trupului, afară de inimă;
- la 9 zile (parastas mic). Se merge la biserică, sâmbăta dimineața, cu coliva, sticluța de vin și pomelnicul și eventual câteva pachetele de mâncare, care se împart după slujbă. Acest parastas se face în cinstea celor nouă cete îngereşti (atunci începe să putrezească inima);
- la 40 de zile (parastas mare). Se pregătesc acasă pentru a fi binecuvântate 12 vase, precum și haine, iar la biserică se merge cu coliva, sticluța de vin și pomelnicul. După slujbă se merge la cimitir, unde se tămâiază mormântul și se face slujba de pomenire. După aceea, se merge acasă pentru a fi binecuvântate darurile menționate mai sus.
- la 3, 6 și 9 luni (parastase mici), la fel ca la 9 zile.
- la 1an (parastas mare), la fel ca la 40 de zile. La un an există obiceiul să fie sfințită crucea care a fost ridicată la mormânt.

După pomenirea de 1 an, se fac pomeniri în fiecare an, timp de 7 ani, la data morţii decedatului, iar pregătirea parastasului este la fel ca la parastasul de 1 an.

După 7 ani, decedatul se pomenește alături de ceilalți morți ai familiei, la pomenirile din sâmbetele morților sau a moșilor (vezi în calendar).